Zece fapte despre alăptare

De ce „nu” la laptele artificial? Există beneficii pe termen lung ale alăptării? Ce condiții de muncă ar îmbunătăți alăptarea? Aceste și alte întrebări obțin răspunsuri în zece fapte despre alăptare OMS se expune la promovarea activă a alăptării ca cea mai bună sursă de nutrienți pentru sugari și copii mici.

OMS este una dintre organizațiile dedicate sănătății care recomandă alăptarea exclusivă pentru bebeluși în primele șase luni de viață și până la doi ani sau mai mult. Alăptarea este una dintre cele mai eficiente metode de asigurare sănătatea și supraviețuirea copiilor.

După primele șase luni, combinate cu hrănirea complementară, alăptarea previne malnutriția și poate salva viața a aproximativ un milion de copii. Dar datele indică faptul că copiii sub șase luni hrăniți exclusiv cu lapte matern nu ating 40%.

Se poate schimba această cifră? Potrivit OMS, mulți copii și-ar salva viața și ar preveni bolile, oferind un sprijin adecvat mamelor și familiilor pentru inițierea și menținerea alăptării.

Acestea sunt doar câteva dintre zece fapte despre alăptare a OMS pe care o vedem în continuare. Iată multe beneficii ale alăptării și modul în care ajutorul mamelor poate crește alăptarea la nivel mondial.

  • OMS recomandă ferm alăptarea exclusivă în primele șase luni de viață. Apoi trebuie completat cu alte alimente până la doi ani. În plus, trebuie să înceapă în prima oră de viață; acesta trebuie făcut „la cerere”, adică de câte ori dorește copilul, atât ziua cât și noaptea, iar sticlele și suzetele trebuie evitate.

  • Beneficiile pentru sănătate ale sugarului. Laptele matern este ideal pentru nou-născuți și sugari, deoarece oferă toți nutrienții de care au nevoie pentru o dezvoltare sănătoasă. De asemenea, este inofensiv și conține anticorpi care ajută la protejarea sugarului de boli frecvente, cum ar fi diareea și pneumonia, care sunt cele două cauze principale ale mortalității infantile la nivel mondial. Laptele matern este ușor de obținut și accesibil, ceea ce ajută să se asigure că sugarul are suficientă hrană.

  • Alăptarea beneficiază și de mamă. Alăptarea constituie exclusiv o metodă naturală (deși nu complet sigură) de combatere a nașterii (98% protecție în primele șase luni după naștere). În plus, reduce riscul de cancer la sân și ovar în etapele ulterioare ale vieții, ajută femeile să își recupereze mai rapid greutatea înainte de sarcină și reduce ratele de obezitate.

    • Beneficii pe termen lung pentru copil Pe lângă beneficiile imediate pentru copil, alăptarea ajută la menținerea sănătății bune pe parcursul vieții. Adulții care alăptează adesea au tensiune arterială mai scăzută, colesterol mai scăzut și rate mai mici de exces de greutate, obezitate și diabet zaharat tip 2. Există, de asemenea, date care indică faptul că persoanele care au alăptat au rezultate mai bune în inteligenta.
    • De ce nu lapte artificial? Laptele artificial nu conține anticorpi prezenți în laptele matern și, atunci când nu este pregătit în mod corespunzător, prezintă riscuri legate de utilizarea apei nesănătoase și a materialelor nesterile sau a prezenței posibile a bacteriilor în laptele praf. O diluare excesivă pentru a economisi poate ajunge la malnutriție. Pe de altă parte, aporturile frecvente mențin producția de lapte matern și, în cazul în care laptele artificial este utilizat, dar nu mai este disponibil, poate fi imposibil să reveniți la alăptare din cauza scăderii producției de sân.
    • Femeile infectate cu HIV pot transmite infecția copiilor lor în timpul sarcinii, nașterii sau alăptării. Tratamentul antiretroviral al mamelor infectate sau al copiilor expuși la HIV reduce riscul transmiterii virusului în timpul alăptării. Împreună, tratamentul antiretroviral și alăptarea pot îmbunătăți semnificativ probabilitatea de supraviețuire a sugarului fără a fi infectat cu HIV. OMS recomandă ca femeile care alăptează infectate cu HIV să primească antiretrovirale și să respecte recomandările OMS în ceea ce privește alăptarea și hrănirea complementară.
    • Reglarea înlocuitorilor laptelui matern. Adunarea Sănătății a aprobat în 1981 un cod internațional care ajută la reglementarea comercializării înlocuitorilor de lapte matern, dar până în prezent adoptarea sa de către țări a fost rară. Codul prevede că: etichetele și alte informații cu privire la toate laptele artificial dau clar beneficiile alăptării și riscurile pentru sănătate asociate cu înlocuitorii; nu există activități care să promoveze înlocuitorii laptelui matern; eșantioane gratuite de înlocuitori nu sunt oferite femeilor însărcinate, mamelor sau familiilor, iar înlocuitorii nu sunt distribuiți gratuit sau subvenționate între lucrătorii de sănătate sau în centrele de sănătate.
    • Sprijinul mamei este esențial. Alăptarea necesită învățare și multe femei au dificultăți la început. Durerea sfârcurilor și teama că laptele nu este suficient pentru a sprijini copilul sunt frecvente. Pentru a-l încuraja, există centre de sănătate care sprijină alăptarea, punând la dispoziția consilierilor calificați mamele. Datorită unei inițiative a OMS și UNICEF, în prezent există peste 20.000 de centre „prietenoase cu copiii” în 152 de țări care oferă un astfel de sprijin și contribuie la îmbunătățirea îngrijirii pentru mame și nou-născuți.
    • Alăptarea și munca. Multe femei care se întorc la muncă trebuie să înceteze alăptarea exclusiv din cauza lipsei de timp sau a unor facilități adecvate pentru alăptarea sau retragerea și colectarea laptelui la locul de muncă. Mamele trebuie să aibă un loc sigur, curat și privat în munca lor sau în apropierea lor, pentru a putea continua alăptarea copiilor. Unele condiții de muncă pot facilita alăptarea, cum ar fi concediul de maternitate plătit, munca cu timp parțial, centrele de zi la locul de muncă, instalațiile de alăptare sau de pompare și pauzele de alăptare.
    • Următorul pas: introducerea progresivă a alimentelor noi. Pentru a satisface nevoile crescânde ale copiilor după șase luni, ar trebui introduse alimente noi, fără a întrerupe alăptarea. Mâncarea pentru copiii mici poate fi pregătită în special pentru aceștia sau pe baza alimentației familiale cu unele modificări. OMS subliniază că: alăptarea nu trebuie redusă atunci când începeți să introduceți alimente complementare; alimentele complementare trebuie administrate cu o lingură sau cupă și nu cu o sticlă; Mâncarea trebuie să fie sigură și disponibilă la nivel local și este nevoie de mult timp pentru copiii mici să învețe să mănânce alimente solide.

    După cum vedem, există multe modalități de a îmbunătățirea datelor privind alăptarea din lumeși, mai presus de toate, există multe motive pentru a încerca acest lucru și că societatea este din ce în ce mai conștientă de beneficiile sale.

    Video: Alăptarea bebelușului (Mai 2024).